41088/05

Traducere neoficială a variantei engleze a hotărârii, efectuată de către asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”       SECŢIUNEA A PATRA         CAUZA BOICENCO c. MOLDOVEI   (Cererea nr. 41088/05)           HOTĂRÂRE (Satisfacţie echitabilă)     STRASBOURG   10 iunie 2008       DEFINITIVĂ   10/09/2008     Această hotărâre va deveni definitivă în modul stabilit de articolul 44 § 2 al Convenţiei. Ea poate fi subiect al revizuirii editoriale. În cauza Boicenco c. Moldovei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită în cadrul unei Camere compuse din:  Nicolas Bratza, Preşedinte,  Giovanni Bonello,  Ljiljana Mijović  David Thór Björgvinsson,  Ján Šikuta,  Päivi Hirvelä,    Mihai Poalelungi, judecători, şi Lawrence Early, Grefier al Secţiunii, Deliberând la 20 mai 2008 în şedinţă închisă, Pronunţă următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată: PROCEDURA  1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 41088/05) depusă împotriva Republicii Moldova la Curte, în conformitate cu prevederile articolului 34 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale („Convenţia”), de către Nicolae Boicenco („reclamantul”), la 16 noiembrie 2005. 2. Printr-o hotărâre pronunţată la 11 iulie 2006 („hotărârea principală”), Curtea a constatat că reclamantul a fost agresat de către poliţie şi că autorităţile nu au efectuat o investigaţie adecvată a incidentului, contrar articolului 3 al Convenţiei. Curtea a mai constatat violarea articolului 3 al Convenţiei pe motiv de lipsă a îngrijiri medicale corespunzătoare în timpul detenţiei, câteva violări ale articolului 5 al Convenţiei şi o violare a articolului 34 al Convenţiei (ECHR Boicenco v. Moldova, nr. 41088/05, 11 iulie 2006). Ea a acordat reclamantului 40,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral şi EUR 6,823 cu titlu de costuri şi cheltuieli. 3.  Deoarece chestiunea cu privire la aplicarea articolului 41 al Convenţiei, în ceea ce priveşte prejudiciul material, nu era gata pentru decizie, Curtea a rezervat-o şi a invitat Guvernul şi reclamantul să prezinte, în termen de trei luni, observaţiile lor scrise cu privire la acea chestiune şi, în special, să informeze Curtea despre orice acord la care ei ar putea ajunge. 4.  Atât reclamantul, cât şi Guvernul au prezentat observaţii. ÎN DREPT 5.  Articolul 41 al Convenţiei prevede următoarele: „Dacă Curtea declară că a avut loc o violare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltelor Părţi Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei violări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o satisfacţie echitabilă.” 6.  Reclamantul a solicitat EUR 123,800 pentru a compensa prejudiciul material cauzat ca rezultat al violării articolului 3 al Convenţiei. El a prezentat câteva rapoarte medicale. 7.  Într-un raport medical datat din 13 septembrie 2006 şi semnat de medicul de familie al reclamantului, se menţionează că reclamantul suferea de boala ischemică de inimă, angină pectorală, scleroză difuză a inimii, consecinţele dereglării circulaţiei sangvine cerebrale, diabet şi obezitate. Pentru a stabili diagnoza precisă şi, în caz de necesitate, a urma tratamentul necesar, reclamantului i s-a recomandat să treacă tomografia cu rezonanţă magnetică a creierului. Reclamantului i s-a mai recomandat să urmeze o terapie de reabilitare neurologică. 8.  Într-un raport medical din 9 octombrie 2006, acelaşi medic a repetat aceeaşi concluzie. 9.  Între octombrie 2006 şi februarie 2007, reclamantul a urmat diferite tipuri de terapie în instituţiile medicale din România şi Ucraina. Reclamantul nu a prezentat Curţii detalii cu privire la terapia şi tratamentul urmat în acele instituţii, ci doar a indicat că acestea au fost recomandate de medici. 10. La o dată nespecificată, reclamantul a trecut tomografia cu rezonanţă magnetică a creierului într-un spital din Kiev. Într-un raport medical datat din 2 decembrie 2006 se indica că creierul reclamantului nu prezenta semne de devieri sau leziuni. De asemenea, se indica că reclamantul avea un cerc Willis deschis (la baza creierului, arterele carotide şi vertebrobazilare formează un cerc al arterelor de comunicare, cunoscut sub denumirea de cercul lui Willis) şi că el suferea de osteocondroză cervicală. 11.  Într-un raport medical nedatat, întocmit de acelaşi spital, referindu-se la starea sănătăţii reclamantului, s-a indicat, inter alia, că reclamantul se afla în stare post-infarct al arterei interne carotide din dreapta, pe fondul sindromului cercului Willis deschis. El avea sistemul nervos slăbit (de gradul 3), inclusiv creierul, din cauza aterosclerozei, hipertensiunii şi disfuncţiei metabolice, însoţit de sindromul disfuncţiei sistemului de echilibru şi afectarea funcţiilor intelectuale şi de memorie ale creierului pe fondul efectelor cerebrale post-traumatice descrise în fişa medicală a pacientului. De asemenea, el avea un chist al glandei pineale, hipertensiune (de gradul 3) de origine necunoscută (criză hipertensivă provocată de administrarea preparatelor per orale). De asemenea, reclamantul suferea de boală ischemică a inimii: angină pectorală (provocată de exerciţii) de gradul 1 şi scleroză difuză a inimii. De asemenea, el avea o dereglare a coloanei vertebrale în partea cervicală (osteocondroză), diabet mellitus de gradul 2 de gravitate medie, sindromul bilateral al stării subacromiale (o stare de durere în regiunea umărului) şi tenosinovită a articulaţiilor umărului drept şi stâng (o anumită inflamaţie în articulaţiile umerilor). 12.  Reclamantul a expediat Curţii o listă detaliată a cheltuielilor angajate de el pentru terapie, investigaţii medicale şi tratamentul în diferite instituţii medicale din Republica Moldova, România şi Ucraina în perioada între octombrie 2006 şi februarie 2007 şi costul estimativ al tratamentului viitor. 13.  Guvernul a pus la îndoială argumentele reclamantului şi a susţinut că nu există o legătură cauzală între maltratarea la care a fost supus reclamantul şi starea lui ulterioară. El a subliniat că înainte de incidentul din 20 mai 2005 reclamantul a suferit şi alte câteva traume cerebrale. De asemenea, el a pretins că o parte semnificativă a tratamentelor şi terapiilor, la care a fost supus reclamantul în România şi Ucraina, era disponibilă şi în Republica Moldova şi era parţial acoperită de asigurarea medicală. 14.  Curtea reaminteşte că în hotărârea principală ea nu a putut stabili o legătură cauzală directă între maltratarea şi starea ulterioară de stupor a reclamantului (a se vedea paragraful 110 al hotărârii principale). Acum Curtea a primit probe medicale noi din surse independente; totuşi ea nu poate să conchidă că starea neurologică şi psihiatrică a reclamantului în perioada următoare maltratării a fost generată de maltratarea din 20 mai 2005. Într-adevăr, niciunul din rapoartele medicale de mai sus nu permit Curţii să tragă o asemenea concluzie. Prin urmare, Curtea consideră necesar să respingă pretenţiile reclamantului formulate cu titlu de prejudiciu material. DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE, Respinge restul pretenţiilor reclamantului cu privire la satisfacţia echitabilă ce privesc prejudiciul material. Redactată în limba engleză şi comunicată în scris la 10 iunie 2008, în conformitate cu articolul 77 §§ 2 şi 3 al Regulamentului Curţii.  Lawrence Early Nicolas Bratza Grefier                                          Preşedinte