62954/00
WyrokETPCz2009-05-26ECLI:CE:ECHR:2009:0526JUD006295400
Analiza orzeczenia
Sekcja wygenerowana przez AI na podstawie treści orzeczenia — nie stanowi cytatu.
Zagadnienie prawne
Czy zniszczenie mienia i domów skarżących pochodzenia romskiego, a także związane z tym postępowanie władz krajowych, stanowiło naruszenie praw gwarantowanych przez art. 3, 6 ust. 1, 8, 13 i 14 Konwencji oraz art. 1 Protokołu nr 1, w kontekście dyskryminacji etnicznej?Ratio decidendi
Trybunał postanowił skreślić skargę z listy spraw na podstawie jednostronnej deklaracji rządu Rumunii, zgodnie z art. 37 ust. 1 lit. c) Konwencji. Rząd uznał, że wydarzenia leżące u podstaw skargi stanowiły naruszenia art. 3, 6, 8, 13 i 14 Konwencji oraz art. 1 Protokołu nr 1. Zaoferował skarżącym znaczne odszkodowania indywidualne oraz zobowiązał się do podjęcia szeregu środków ogólnych, mających na celu zapobieganie podobnym naruszeniom w przyszłości i poprawę sytuacji społeczności romskiej. Trybunał uznał, że te środki, podobne do przyjętych w poprzednich sprawach, zapewniają skuteczne zadośćuczynienie i gwarantują poszanowanie praw człowieka, co sprawia, że dalsze rozpatrywanie skargi nie jest już uzasadnione.Stan faktyczny
Skarżący to 24 rumuńskich obywateli pochodzenia romskiego, którzy w 1991 roku mieszkali w gminie Bolintin Deal. Po zabójstwie nieromskiego mieszkańca przez romskiego wieśniaka, grupa ponad dwóch tysięcy nieromskich mieszkańców, wraz z księdzem i burmistrzem, spaliła i zniszczyła domy oraz mienie skarżących. Społeczność romska została zmuszona do opuszczenia swoich domów i straciła cały dobytek, a następnie uniemożliwiono jej powrót. Niektórzy skarżący, w desperacji, sprzedali swoje ziemie. W postępowaniu krajowym, w 1998 roku, 13 osób zostało skazanych za naruszenie miru domowego i zniszczenie mienia, ale sąd przyznał odszkodowanie za domy w kwocie obniżonej z powodu „prowokacji” i odmówił odszkodowania za mienie ruchome. Odwołania skarżących zostały odrzucone.Rozstrzygnięcie
Trybunał jednogłośnie: 1. Przyjmuje do wiadomości warunki deklaracji rządu pozwanego i sposoby zapewnienia przestrzegania zobowiązań. 2. Postanawia skreślić skargę z listy spraw. 3. Przyjmuje do wiadomości zobowiązanie rządu do nieubiegania się o ponowne rozpatrzenie sprawy przez Wielką Izbę.Pełny tekst orzeczenia
Tradus i revizuit de IER (ier.gov.ro)
CURTEA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI SECIA A TREIA
CAUZA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (Cererea nr. 62954/00)
HOTR�RE (scoatere de pe rol)
STRASBOURG 26 mai 2009 DEFINITIV 26.08.2009
Aceast hotr�re poate suferi modificri de form.
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 1
�n cauza Tnase i alii �mpotriva Rom�niei, Curtea European a Drepturilor Omului (Secia a treia), reunit �ntr-o camer compus din:
Josep Casadevall, preedinte, Elisabet Fura-Sandstr�m, Corneliu B�rsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis L�pez Guerra, judectori, i Santiago Quesada, grefier de secie, dup ce a deliberat �n camera de consiliu, la mari, 5 mai 2009, pronun prezenta hotr�re, adoptat la aceeai dat:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afl cererea nr. 62954/00, �ndreptat �mpotriva Rom�niei, depus la 28 august 2000 �n faa Curii �n temeiul art. 34 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (,,Convenia"), de 24 de resortisani rom�ni de origine rom. Reclamanii sunt, dup cum urmeaz: Constantin Catalan (primul reclamant), nscut �n 1936; Victor Pun (al doilea reclamant), nscut �n 1952; Ion Rupi (al treilea reclamant), nscut �n 1957; Paul Catalan (al patrulea reclamant); Sidef Niculae (al cincilea reclamant), nscut �n 1966; Petre Panciu (al aselea reclamant), nscut �n 1940; Stoica Rducanu (al aptelea reclamant), nscut �n 1952; Emilian Niculae (al optulea reclamant), nscut �n 1963; Clin Ion (al noulea reclamant), nscut �n 1928; Alexandru Nicolae (al zecelea reclamant), nscut �n 1941; Dumitru Catalan (al unsprezecelea reclamant), nscut �n 1957; Ion Nicolae (al doisprezecelea reclamant), nscut �n 1956; Gheorghe Staicu (al treisprezecelea reclamant), nscut �n 1949; Arestia Ion (al paisprezecelea reclamant), nscut �n 1942; tefan Catalan (al cincisprezecelea reclamant), nscut �n 1963; Botonic Dumitru (al aisprezecelea reclamant), nscut �n 1980 i Claudia Florea (al aptesprezecelea reclamant), nscut �n 1973.
Urmtorii reclamani au depus cererea �n numele prinilor sau al soilor decedai, respectiv: Grecu Catalan, nscut �n 1969, reprezint pe Marin Catalan, decedat �n 2000 (al optsprezecelea reclamant); Irina Catalan, nscut �n 1980, reprezint pe Ion Catalan, decedat �n 2001 (al nousprezecelea reclamant); Tudor Ion, nscut �n 1971, reprezint pe Ion, decedat �n 2001 (al douzecilea reclamant); Ioana Constantin, nscut �n 1938, reprezint pe Lucian Niculae, decedat �n 2000 (al douzeci i unulea reclamant).
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 2
Urmtorii reclamani au murit �n timpul procesului; motenitorii lor i-au exprimat dorina de a continua procedura �n numele acestora: Vasile Tnase (al douzeci i doilea reclamant, motenitor: Elena Tnase, nscut �n 1968); Nicolae Ion (al douzeci i treilea reclamant, nscut �n 1974, motenitor: Ion Garibaldi); Gheorghe Dumitru (care �l reprezenta pe Iarca Mitea, al douzeci i patrulea reclamant, decedat anterior procedurii, motenitor: Dumitru Jupiter).
2. Reclamanii au fost reprezentai de dna Sarah Perkins, director al International Human Rights Program de la Facultatea de Drept din cadrul Universitii Toronto. Guvernul rom�n (,,Guvernul") a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Rzvan-Horaiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. �n decizia parial din 9 decembrie 2003, Curtea a decis s am�ne examinarea capetelor de cerere formulate �n temeiul art. 3, art. 6 � 1, art. 8, art. 13 i art. 14 din Convenie i art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenie referitoare la: condiiile de trai ale reclamanilor dup distrugerea bunurilor lor �n timpul atacului de grup; pretinsul tratament inuman sau degradant; dreptul la respectarea vieii private i de familie i a domiciliului; durata i pretinsa lips a caracterului echitabil ale procesului civil; dreptul la un recurs efectiv; nediscriminarea �n exercitarea drepturilor i libertilor prevzute de Convenie, �n msura �n care se refer la perioada de dup 20 iunie 1994, dat la care Rom�nia a ratificat Convenia. A declarat inadmisibil restul capetelor de cerere ca incompatibile ratione temporis cu prevederile Conveniei.
4. La 17 august 2004, Preedintele Camerei a acordat permisiunea, �n temeiul art. 44 � 2 din Regulamentul Curii, ca Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) s intervin �n calitate de ter parte �n procedura Curii (art. 36 � 2 din Convenie).
5. La 19 mai 2005, dup ce a primit observaiile prilor, Curtea a declarat admisibil restul cererii.
6. Ambele pri au depus propuneri la gref �n contextul negocierilor de soluionare pe cale amiabil [art. 38 � 1 lit. b) din Convenie]. Nu s-a ajuns la o nicio �nelegere.
7. La 8 decembrie 2008, Guvernul a solicitat Curii s radieze cauza de pe rolul su i a anexat textul unei declaraii �n vederea soluionrii chestiunilor ridicate de cerere. La 19 decembrie 2008, reprezentantul reclamanilor a depus observaii scrise cu privire la cererea Guvernului.
�N FAPT
8. Reclamanii sunt resortisani rom�ni de origine rom care, �n timpul evenimentelor care sunt la originea prezentei cauze, locuiau �n comuna Bolintin Deal, judeul Giurgiu.
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 3
A. Originea cauzei i situaia comunitii
9. �n urma uciderii, �n noaptea dintre 6 i 7 aprilie 1991, a unui ne-rom din Bolintin-Deal de ctre un stean rom, un grup de peste dou mii de locuitori ne-romi din aceeai localitate i din localitatea �nvecinat, �mpreun cu preotul i cu primarul, au incendiat i, �n rest, au distrus casele reclamanilor i coninutul acestora.
�n consecin, �ntreaga comunitate de romi i-a prsit casele i a rmas fr domiciliu timp de o lun.
10. Atunci c�nd, la 7 mai 1991, stenii romi evacuai au �ncercat s-i negocieze �ntoarcerea, comunitatea ne-rom s-a str�ns din nou �mpreun i a incendiat �nc patru case care aparineau romilor. Reclamanii, fiind ajutai de poliie s prseasc localitatea �ntr-o dub militar fr geam, i-au pierdut toate bunurile �n timp ce erau evacuai. Atacurile �mpotriva reclamanilor au continuat �n zilele urmtoare i locuitorilor romi li s-a interzis accesul �n localitate, �n biserica ortodox i �n cimitir.
11. Se pare c reclamanii nu s-au �ntors la Bolintin Deal. Au fost obligai s-i schimbe adresele de mai multe ori i acum nu au documente legale care s ateste domiciliul. Unii dintre ei au fost contactai de primarul din Bolintin Deal cu oferte de a li se achiziiona terenul i acetia, av�nd nevoie disperat de bani, au acceptat ofertele.
B. Ancheta privind evenimentele
12. �n aprilie 1991 reclamanii au formulat pl�ngere penal la Parchetul Giurgiu. A fost iniiat o anchet i reclamanii s-au constituit pri civile �n cadrul aciunii penale, cut�nd s obin despgubiri pentru locuinele i bunurile distruse.
13. La 17 octombrie 1996 a �nceput procesul penal, conexat cu aciunea civil �n despgubiri. Judectoria Bucureti s-a pronunat la 18 mai 1998. Au fost condamnate 13 persoane pentru violare de domiciliu i distrugere de bunuri la �nchisoare cu suspendare �ntre 3 i 6 luni.
Judectoria a acordat reclamanilor despgubiri pentru locuine; i-a �ntemeiat hotr�rea pe o expertiz din 1994 i a respins cererea reclamanilor de a lua �n considerare rata inflaiei. Prin urmare, a �njumtit cuantumul despgubirii, pe motivul circumstanelor atenuante ale provocrii. Judectoria nu a acordat despgubiri pentru bunurile mobile, consider�nd c nu fuseser dovedite existena i distrugerea lor ulterioar din timpul incidentelor.
14. Apelul i recursul introduse de reclamani au fost respinse i hotr�rea confirmat, mai �nt�i de Tribunalul Bucureti la 4 ianuarie 1999 i, ulterior, de Curtea de Apel Bucureti, prin decizia definitiv din 27 mai 1999.
15. Reclamanii erau menionai ca ,,igani" �n mai multe ocazii �n hotr�rile instanelor citate.
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 4
�N DREPT
16. La 8 decembrie 2008, Curtea a primit declaraia Guvernului �n vederea soluionrii aspectelor ridicate de cerere. Guvernul a solicitat �n continuare Curii s scoat cererea de pe rol �n conformitate cu art. 37 din Convenie.
Declaraia prevede urmtoarele:
,,1. Guvernul regret sincer �mprejurrile care au dus la distrugerea caselor i bunurilor reclamanilor, care i-au lsat �n condiii de trai improprii, au �ngreunat exercitarea dreptului lor la respectarea vieii casnice, private i de familie. Guvernul regret, de asemenea, c remediile de aplicare a drepturilor din Convenie lipseau �n general la momentul c�nd reclamanii s-au adresat instanelor interne, precum i c au fost fcute unele observaii de anumite autoriti legate de originea reclamanilor romi.
Se accept deci c astfel de evenimente constituie �nclcri ale art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 i art. 14 din Convenie i ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenie.
2. Eu, dl Rzvan-Horaiu Radu, agent al Guvernului Rom�niei pe l�ng Curtea European a Drepturilor Omului, declar c Guvernul Rom�niei se ofer s plteasc ex gratia reclamanilor suma de 565 193,75 EUR. Sumele acordate individual sunt prezentate �n anexa la aceast declaraie.
Guvernul se angajeaz s plteasc suma de 5 000 EUR pentru cheltuieli de judecat suportate de reprezentantul reclamanilor, International Human Rights Clinic. Aceast sum se va plti �n euro �ntr-un cont bancar indicat de IHRC.
Aceste sume vor fi scutite de orice taxe ce pot fi aplicabile i se vor plti �n termen de 3 luni de la data notificrii hotr�rii de scoatere de pe rolul Curii conform art. 37 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale.
De la expirarea termenului menionat, aceast sum trebuie majorat cu o dob�nd simpl, la o rat egal cu rata dob�nzii facilitii de �mprumut marginal practicat de Banca Central European, aplicabil pe parcursul acestei perioade, majorat cu trei puncte procentuale. Aceast plat va constitui soluionarea definitiv a cauzei, inclusiv a preteniilor civile ale reclamanilor �n faa instanelor interne.
3. Guvernul se angajeaz s dea instruciunile corespunztoare i s ia toate msurile necesare spre a se asigura c drepturile individuale garantate la art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 i art. 14 din Convenie i la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenie vor fi respectate pe viitor.
Guvernul se angajeaz s adopte urmtoarele msuri generale:
� s amelioreze programul educativ spre a preveni i combate discriminarea �mpotriva romilor �n programa colar din Bolintin Deal, judeul Giurgiu;
� s redacteze programe de informare public i de eliminare a stereotipurilor, prejudecilor i practicilor fa de comunitatea de romi din instituiile publice din Giurgiu competente pentru comuna Bolintin Deal;
� s iniieze programe de educaie juridic alturi de membrii comunitilor de romi;
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 5
� s sprijine schimbrile pozitive ale opiniei publice din comuna Bolintin Deal legate de romi, pe baza toleranei i principiului solidaritii sociale;
� s stimuleze participarea romilor la viaa economic, social, educaional, cultural i politic din comunitatea local din judeul Giurgiu, promov�nd asistena reciproc i proiectele de dezvoltare a comunitii;
� s implementeze programe de reabilitare a locuinelor i a mediului �n comunitate;
� s identifice, s previn i s soluioneze �n mod activ conflicte susceptibile de a da natere la violene familiale, �n comunitate sau interetnice.
�n plus, Guvernul se angajeaz s previn pe viitor probleme similare prin efectuarea de anchete adecvate i efective i prin adoptarea �n viitor de politici publice sociale, economice, educaionale i politice prin care s amelioreze condiiile comunitii de romi, �n acord cu strategia existent a Guvernului �n aceast privin.
�n special, ar trebui luate msuri generale cerute de nevoile specifice ale comunitii din Bolintin Deal pentru a facilita soluionarea general a cauzei, lu�nd �n considerare, de asemenea, paii fcui deja �n acest scop.
4. Guvernul consider c monitorizarea de ctre Comitetul de Minitri al Consiliului Europei a executrii hotr�rilor Curii referitoare la Rom�nia �n acest caz i �n cazuri similare este un mecanism adecvat spre a se asigura c ameliorrile vor continua s fie realizate �n acest context.
5. �n sf�rit, Guvernul se angajeaz s nu solicite retrimiterea cauzei �n faa Marii Camere conform art. 43 � 1 din Convenie dup pronunarea hotr�rii Curii."
17. Guvernul a fcut trimitere la progresele �nregistrate, prin Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Rom�nia, �n executarea hotr�rilor adoptate de Curte �n cauze anterioare �mpotriva Rom�niei care au ridicat probleme similare celor din prezenta cauz: Moldovan �mpotriva Rom�niei (nr. 41138/98 i 64320/01, 5 iulie 2005); Kalanyos i alii �mpotriva Rom�niei (nr. 57884/00, 26 aprilie 2007) i Gergely �mpotriva Rom�niei (nr. 57885/00, CEDO 2007-... (extrase)].
18. Reclamanii au considerat c Guvernul a fundamentat despgubirile bneti pe o evaluare neadecvat a pierderilor i a propus msuri nemonetare insuficiente. �n special, au subliniat c at�t timp c�t Guvernul nu intenioneaz s repare �nclcarea dreptului de proprietate al reclamanilor, acestora le-ar fi imposibil s se �ntoarc �n comunitatea din Bolintin Deal, ceea ce ar face, la r�ndul su, ca msurile generale propuse de Guvern s nu aib relevan. Mai departe, reclamanii au susinut c, deoarece continu s triasc �n condiii groaznice, nu se pot bucura de programele de ocupare a forei de munc, educaie i asisten medical existente. Guvernul ar trebui, �n opinia lor, s ia msuri substaniale i intite, menite s recunoasc discriminarea sistemic i s caute s o combat.
19. Reclamanii au denunat pretinsele �ncercri ale Guvernului, fcute prin Agenia Naional pentru Romi, de a-i presa s acceptare soluionarea,
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 6
ceea ce nu a fcut dec�t s duc la degradarea demnitii umane a reclamanilor.
20. Curtea reamintete c art. 37 din Convenie prevede c aceasta poate, �n orice stadiu al procedurii, s hotrasc scoaterea de pe rol a unei cereri atunci c�nd circumstanele permit s se trag concluziile specificate la lit. a), b) sau c) ale primului paragraf al acestui articol. Art. 37 � 1 lit. c) permite Curii �n special s scoat o cauz de pe rol dac:
,,pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinrii cererii nu se mai justific".
21. De asemenea, Curtea reitereaz c, �n anumite circumstane, poate scoate de pe rol o cerere �n temeiul art. 37 � 1 lit. c) pe baza unei declaraii unilaterale a Guvernului p�r�t, chiar dac reclamantul dorete ca examinarea cauzei s continue.
22. �n acest scop, Curtea va examina cu atenie declaraia Guvernului �n lumina principiilor care reies din jurisprudena sa, �n special Tahsin Acar �mpotriva Turciei [(MC), nr. 26307/95, pct. 75-77, CEDO 2003-VI]; Meriakri �mpotriva Moldovei [(scoatere de pe rol), nr. 53487/99, 1 martie 2005]; WAZA Sp�lka z.o.o. �mpotriva Poloniei [(dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007]; Kalanyos i alii (citat anterior, pct. 34-36); Gergely (citat anterior, pct. 22); i Laz�r �mpotriva Rom�niei [(dec.), nr. 30159/03, 25 noiembrie 2008].
23. Curtea observ c dei �nclcrile reclamate sunt de o natur foarte grav i sensibil (supra, pct. 3), ele au fost deja abordate exhaustiv de Curte �n cauza Moldovan, care a ridicat probleme similare cu cauza de fa. Mai mult, Curtea a acceptat declaraia unilateral a Guvernului �n Kalnyos i alii i �n Gergely, cauze care au ridicat i probleme similare cu cele abordate �n Moldovan i �n prezenta cauz.
24. Mai mult, Guvernul a admis �n declaraia sa c faptele din acest caz constituie �nclcri ale art. 3, art. 6, art. 8, art. 13 i art. 14 din Convenie i ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenie i a propus mai multe msuri individuale i generale �n vederea redresrii situaiei (supra, pct. 19).
Msurile generale propuse sunt similare cu cele adoptate de Guvern �n cauzele Moldovan, Kalnyos i alii i Gergely. Implementarea msurilor propuse �n respectivele cauze a �nceput deja, sub supravegherea Comitetului de Minitri.
25. Curtea este mulumit c aceste msuri, astfel cum au fost reiterate �n declaraia de mai sus, vor asigura o reparaie efectiv a pretinselor �nclcri din cauza de fa, �n msura �n care acestea ofer instrumentele de reparare a minusurilor identificate de Curte �n sistem �n vederea �mbuntirii situaiei comunitilor de romi din �ntreaga ar. Spre deosebire de reclamani, nu consider c sunt necesare msuri mai specifice �n acest stadiu al procedurii (supra, pct. 18).
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 7
26. �n plus, Curtea consider c, alturi de msurile generale, msurile individuale propuse de Guvern ofer reparaii reclamanilor individuali �n cauza de fa.
27. �n msura �n care reclamanii se pl�ng de pretinsa lips de voin a autoritilor de a le asigura drepturile de proprietate i �ntoarcerea �n comun, Curtea subliniaz c nimic din dosarul cauzei nu indic faptul c autoritile ar �mpiedica �ntoarcerea reclamanilor �n comuna lor. Curtea observ i c unii dintre reclamani �i v�nduser de fapt pm�nturile.
28. �n ultimul r�nd, �n lipsa oricrei dovezi a ameninrilor i a intimidrii reclamanilor de ctre Guvern, nu poate dec�t s admit eforturile autoritilor de a rezolva situaia la nivel naional i consider aceasta ca un indiciu pentru faptul c Agenia pentru Romi are un rol activ �n proiectele destinate comunitilor de romi, conform mandatului su.
29. in�nd seama de natura celor admise �n declaraia Guvernului, precum i de suma despgubirilor propuse, Curtea consider c nu se mai justific examinarea cererii �n continuare [art. 37 � 1 lit. c)].
30. �n lumina consideraiilor de mai sus, mai ales dat fiind jurisprudena clar pe aceast tem, Curtea consider c respectarea drepturilor omului aa cum sunt definite �n Convenie i �n Protocoalele la aceasta nu necesit continuarea examinrii cererii (art. 37 � 1 in fine).
Drept consecin, cauza urmeaz a fi scoas de pe rol.
PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, �N UNANIMITATE,
1. Ia act de termenii declaraiei Guvernului p�r�t i de modalitile de a se asigura respectarea angajamentelor la care se face referire (art. 43 � 3 din Regulamentul Curii);
2. Hotrte s scoat cererea de pe rol;
3. Ia not de angajamentul Guvernului de a nu cere o reaudiere a cauzei �n faa Marii Camere.
Redactat �n limba englez, apoi comunicat �n scris, la 26 mai 2009, �n temeiul art. 77 � 2 i � 3 din Regulamentul Curii.
Santiago Quesada Preedinte
Josep Casadevall Grefier
HOTR�REA TNASE I ALII �MPOTRIVA ROM�NIEI (SCOATERE DE PE ROL) 8
Anexa la declaraia unilateral a Guvernului
Numele reclamantului 1 Vasile TANASE 2 Constantin CATALAN 3 Victor PAUN 4 Ion RUPITA 5 Paul CATALAN 6 Nicolae ION 7 Sidef NICOLAE 8 Petre PANCIU 9 Stoica RADUCANU 10 Emilian NICOLAE 11 Calin ION 12 Alexandru NICOLAE 13 Dumitru CATALAN 14 Ion NICOLAE 15 Gheorghe STAICU 16 Ion ARISTIA 17 Stefan CATALAN 18 Dumitru BOTONICA 19 Claudia FLOREA 20 Iarca MITEA 21 Grecu CATALAN 22 Irina CATALAN 23 Tudor ION 24 Ioana CONSTANTIN TOTAL
Suma (EUR)
19.848,00 21.938,76 22.123,80 22.782,77 24.806,78 31.121,46 22.216,31 31.538,40 25.985,37 21.181,34 25.985,37 19.848,00 21.938,76 21.291,14 24.339,33 21.661,21 27.785,99 19.892,03 21.448,58 24.251,68 21.198,63 23.419,03 24.339,33 24.251,68 565.193,75
© Rada Europy / Europejski Trybunał Praw Człowieka, źródło: HUDOC (hudoc.echr.coe.int), pozyskano 14.07.2026. · Źródło